Recunoaștere juridică a identității de gen a persoanelor transgender. Primul caz la Judecătoria Iași

Schimbările sociale majore din ultimii ani au determinat schimbări proporționale la nivelul reglementărilor juridice în toate ariile dreptului, dar mai cu seamă în zona drepturilor omului. Situația persoanelor transgender este una sensibilă, fiind o minoritate sexuală predispusă la stigmă, discriminare și izolare socială – probleme care contribuie la rata deosebit de mare de suicid în rândul comunității trans. Ca o persoană să-și poată schimba mențiunile privind sexul și prenumele din actele de stare civilă trebuie să treacă printr-o mulțime de etape. Problema intervine atunci când nu există o procedură clară și previzibilă pentru recunoașterea legală a identității de gen care să permită schimbarea mențiunilor  amintite.

Problema recunoașterii juridice a identității de gen a persoanelor transgender este relativ nouă în sistemul juridic românesc.

Transgender este persoana pentru care suprapunerea genului cu sexul biologic nu există, nu este relevantă sau nu este totală. Deși termenul de transsexual comportă o rezonanță istorică, acesta nu se află într-un deplin raport de identitate cu termenul transgender: primul desemnează persoana care apelează la un ansamblu de proceduri medicale (denumite tranziție medicală) pentru a elimina inadvertența dintre sexul biologic și identitatea de gen.

Jurisprudența CEDO statuează că identitatea de gen este unul dintre cele mai intime aspecte ale vieții private, iar dreptul la identitate de gen și dezvoltare personală este un aspect fundamental al dreptului la viață privată. Identitatea de gen este un criteriu de sine stătător și recunoscut, pe baza căruia persoanele nu pot fi discriminate.

Statele au o obligație pozitivă de a recunoaște identitatea de gen a persoanelor transgender în urma finalizării tratamentelor medicale (deși acestea nu sunt sub nicio formă o condiție sine qua non pentru recunoașterea identității de gen) și de a garanta pentru consecințele juridice ale acestei schimbări (în ceea ce privește identificarea persoanei în documente).

În aceeași măsură, statele trebuie să legifereze în mod accesibil și previzibil privitor la procedurile și condițiile în care are loc recunoașterea identității de gen a persoanelor transgender, cu respectarea drepturilor și obligațiilor consacrate de Convenție.

Procedura de schimbare a mențiunilor privind sexul și prenumele în actele de stare civilă în România

O persoană are dreptul să decidă singură identitatea de gen pe care și-o asumă și să acționeze în consecință. Insă, modificarea mențiunilor în actele de stare civilă în ceea ce privește rubrica sex si CNP presupune intervenția statului care cere persoanei să parcurgă o procedură în fața instanțelor de judecată.

Până a introduce cererea la instanța de judecată, persoanele care solicită schimbarea mențiunilor privind sexul în actele de stare civilă trebuie să parcurgă mai multe etape:

1. obținerea unui diagnostic – medicul specialist psihiatru trebuie să certifice diagnosticul de tulburare de identitate de gen (disforie de gen) în cazul următoarelor simptome: identificarea persistentă și puternică cu sexul opus celui prezent anatomic, disconfortul persistent și afectarea funcționării sociale generate de prezența sexului biologic, absența altor condiții medicale sau tulburări psihiatrice care să explice situația persoanei. Medicul poate recomanda: asistență psihologică de specialitate, realizarea testului de realitate imediată, începerea tratamentelor hormonale și intervenția chirurgicală.

2. vizita la medicul endocrinolog și începerea tratamentului hormonal – pentru administrarea de substanțe inhibatoare sau producătoare de testosteron este nevoie, în acest caz, de o recomandare medicală redactată de un psihiatru sau un alt specialist în domeniul sănătății mintale. Standardele de îngrijire realizate de WPATH nu precondiționează următoarele etape ale tranziției de urmarea unei terapii hormonale.

3. intervenții chirurgicale

   – persoanele transgender (ce, prin aceste proceduri medicale, își schimbă statutul din transgender în transsexual) recurg, în general, la anumite intervenții chirurgicale în vederea extirpării/reconstrucției sânilor și a organelor genitale. Instanțele din România au fost, până nu de multă vreme, împărțite în privința obligativității parcurgerii acestui pas. Unele instanțe au reținut că „o persoană trans care nu are organele genitale identice cu cele ale sexului opus nu poate să își schimbe actele de stare civilă, deoarece acest lucru ar duce la consecința eliberării unor acte de identitate false, întrucât acestea nu ar corespunde realității exterioare, ci, eventual, numai cu natura interioară a reclamantei”. CEDO a reținut însă că nu se poate susține caracterul arbitrar sau capricios al deciziei de a urma tratamentul de reatribuire de gen, din moment ce persoana care trece prin intervenții medicale dureroase are un nivel înalt de angajament și convingere pentru a trăi în societate conform rolului de gen ales.

4. etapa procesului civil –

   Judecarea cererii de modificare a actelor de stare civilă intră în competența judecătoriei de la domiciliul reclamantului, conform art. 94 alin (1) lit. b) din Noul Cod de procedură civilă și conform art. 57 din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă. Reclamantul trebuie să întocmească o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Local (ce are în subordine serviciul de evidență a persoanelor) prin care solicită schimbarea: CNP-ului, sexului afișat în documentele de stare civilă și a prenumelui.

În conformitate cu prevederile art. 213 alin (2) NCPC, reclamantul poate cere judecarea în ședință fără prezența publicului. În aceeași măsură, se poate solicita instanței publicarea în sistemul ECRIS și pe lista de ședințe doar a inițialelor, fără obiectul cauzei, întrucât reclamantul poate considera că o ședință publică de judecată, publicarea numelui întreg și a obiectului cauzei i-ar putea afecta viața privată și astfel ar putea fi supus stigmatizării, hărțuirii și discriminării.

Dacă este cazul, reclamantul are un termen de 10 zile în care poate răspunde la posibila întâmpinare înaintată de către pârât (Consiliul Local). Judecătorul va fixa primul termen de judecată unde, de regulă, se judecă excepțiile.

Se pot administra probe cu înscrisuri (documente medicale, de obicei) și cu martori (prieteni, colegi care pot certifica în fața instanței identitatea de gen exprimată în societate de către reclamant).

Un proces inedit la Judecătoria Iaşi

O tânără absolventă de universitate s-a adresat Judecătoriei Iași fiind  convinsă că s-a născut într-un corp greşit. Practic, chiar dacă ea este trecută în actele oficiale ca femeie, tânăra gândeşte şi trăieşte ca un bărbat. Ea a solicitat astfel să îi fie schimbat sexul, oficial, şi să devină persoană masculină şi în faţa oamenilor, nu numai în  interiorul sau.

În cererea de chemare în judecată au fost nominalizați Consiliul Local al mun.Iași – D.LE.P.-Serviciul de Stare Civilă Iași, Consiliul Județean lași -DJ.E.P.-Serviciul de Stare Civilă și Direcția Locală de Evidență a Persoanelor lași.

Tânăra  a cerut instanţei din Iaşi să-i fie protejată identitatea, astfel că și Jurnalul de IAȘI  îi va spune Vali.

„Este primul caz de acest tip în cadrul instanţelor ieşene şi printre puţinele cazuri la nivel naţional. Este important ca cei aflăţi în astfel de situaţii să îşi cunoască drepturile şi să le şi fructifice pe calea justiţiei”, a spus avocata Gianina Vera Poroşnicu, care a reprezentat-o  pe Vali în faţa judecătorilor.

Istoric Vali

„Amintirile mele încep de la vârsta de 4-5 ani, odată cu înscrierea la grădiniţă”

„Încă de la o vârstă foarte fragedă, am realizat că ceva este diferit la mine, deşi, copil fiind, nu deţineam cunoştinţele necesare pentru a putea găși sursă sentimentelor mele. Amintirile mele încep de la vârsta de 4-5 ani, odată cu înscrierea la grădiniţă. În contextul socializării cu alţi copii, am realizat că există diferenţe clare între modul meu de a gândi şi restul persoanelor de aceeaşi vârstă cu care interacţionăm, manifestând o predilecţie evidentă şi constantă de a purta haine pentru băieţi, de a juca jocuri destinate băieţilor, de a petrece timpul cu băieţii, în forul meu interior formându-se încă de atunci convingerea că acel grup, cel al băieţilor, este grupul de care aparţin”, a declarat Vali cum a simţit  că suferă de o tulburare de identitate de gen, identificată şi denumită mai târziu de medici ca disforie de gen.

Psihologii nu i-au fost de mare ajutor

Copilăria lui Vali şi mai apoi adolescenţa au devenit stresante, avand de ales între a ascunde ce simte, cu preţul unei mari suferinţe interioare sau să se lupte pentru propria identitate, caz în care era supusă marginalizării sociale, ironiilor publice şi a comentariilor jignitoare.

„Standardele sociale de la acel moment au determinat ignorarea preferinţelor mele, acestea nefiind luate în serios de nimeni. Cu toate acestea, detestăm de atunci să fiu forţat să port haine pentru fete sau să fiu în mod obligatoriu implicat în activităţi destinate doar fetelor pentru a adera la normele sociale de gen. Pe toată perioada copilăriei, adolescenţei mele, şi chiar maturităţii mele, am întâmpinat doar dificultăţi în încercarea de a realiza tranziţia socială”, a precizat Vali în cererea către instanța.

A apelat şi la psihologi pentru a o ajută în trauma care îi coordona viaţa, dar rezultatul a fost un eşec.

„Am avut prima consultaţie cu un psiholog, în perioada ciclului gimnazial, respectiv cu doamna psiholog a şcolii, care mi-a scris o recomandare către un psiholog specializat în terapia pentru copii. Cu toate acestea, şedinţele la care am participat nu au dat roade, întrucât discuţia despre lucrul care mă apăsa cel mai tare era întotdeauna evitată de către ambii psihologi. În consecinţă, situaţia mea părea o problemă fără soluţie, ceva neobişnuit şi neacceptat în societate, motiv pentru care toate speranţele mele de a găși ajutor şi rezolvare au dispărut”, a scris Vali în expunerea de motive pentru judecători.

La facultate a întâlnit profesori şi colegi care o puteau înţelege

Rezultatul terapiilor este uşor de bănuit. Vali a devenit o nefericită, de fapt un nefericit, dupa cum relateaza.

„Neliniştea, nepăsarea celor din jur şi sentimentele de repulsie faţă de propria persoană, accentuate odată cu pubertatea, m-au determinat să mă izolez voit de persoanele din jurul meu. Am păstrat un aspect cât de masculin posibil, iar toate persoanele din jurul meu, familia, prietenii au considerat aceste aspecte că fiind o deviaţie de comportament, o încercare de a atrage atenţia şi de a ieşi în evidenţă în mod negativ. Când, de fapt, fundamentul comportamentului meu, al preferinţelor mele exteriorizate se află în modul în care mă simţeam în interior. Simţeam că sunt bărbat, dar natură biologică s-a opus realei mele identităţi de gen”, a mai descris Vali situația sa.

A fost la medici specializaţi care au diagnosticat-o cu disforie de gen şi i-au recomandat tratament hormonal specializat cu testosteron injectabil

Cum era deasteptat, natura biologică a corpului i-a adus astfel izolarea socială, fiindu-i imposibil, din cauza respingerii, să închege relaţii de prietenie sau romantice. Abia când a ajuns la facultate, părea că i se schimbă viaţa. Acolo a întâlnit profesori şi colegi cu altă mentalitate şi o altă deschidere. Şi-a găsit prieteni care, prin susţinere morală, i-au dat şansa să se exprime mai liber. Mai mult, a fost la medici specializaţi care au diagnosticat-o cu disforie de gen şi i-au recomandat tratament hormonal specializat cu testosteron injectabil. Rezultatele medicaţiei nu au întârziat să apară. Vali se transforma vizibil în bărbat, în concordanţă cu ce era în sufletul ei: vocea i s-a îngroşat, i-a apărut părul facial, sânii i s-au atrofiat şi i-a crescut masă musculară.

S-a adresat judecătorilor pentru a deveni bărbat

Totul părea că întră pe un făgaş cât de cât normal, dar avea probleme când apărea în faţa unor  funcţionari publici. Motivul îl constituia banalul act de identitate. Pe buletin era femeie, iar în faţa ghişeului (la poştă, la recoltare de analize, la vaccinare, la bancă, la vamă etc.) se prezența un bărbat.

„Am întâmpinat situaţii în care nu am ştiut cum să reacţionez sau ce explicaţii să ofer, ori m-am văzut nevoit să ofer detalii despre aspecte private ale vieţii mele când, comparând datele existente în acte cu persoană mea şi aspectul meu fizic, persoanele cu atribuţii de verificare a actelor au refuzat să accepte că sunt într-adevăr actele mele. Toate acestea  mi-au creat numeroase probleme şi greutăţi în situaţii cât se poate de normale”, mai scria Vali către instanța de judecată.

Având parte de atâtea probleme, tânăra  s-a adresat judecătorilor ieşeni, solicitând o recunoaştere a genului care, odată parafată cu un nou certificat de naştere şi buletin, ar avea posibilitatea să evite discriminarea, hărţuirea şi stigmatizarea care au însoţit-o toată viaţa.

„Întotdeauna mi-am dorit să port un prenume care să reflecte personalitatea şi identitatea mea de gen, iar nu o poreclă sau un prenume neutru, pentru a răspunde normelor”, a spus Vali în final.

Un alt avantaj in urma acestor schimbări admistrative este posibilitatea de a continua tratamentul hormonal care, în calitatea de „bărbat”, ar fi compensat cu 90% (preţul unui tratament cu Androgel este de 200-400 de lei lunar, iar analizele 300 de lei.

Vali a fost reprezentată în faţa judecătorilor de avocata Gianina Poroşnicu

Vali a fost reprezentată în faţa judecătorilor de avocata Gianina Vera Poroşnicu  care, pentru acest caz, a citit literatură de specialitate şi a participat la seminarii de profil pentru a înţelege problema clientului.

„Am sperat  ca prezentarea să aibă un impact pozitiv, în sensul că medicii să îi îndrume în cunoştinţă de cauză pe pacienţi ca să demareze procedurile legale pentru valorificarea drepturilor lor”, a declarat avocata Gianina Vera Poroşnicu. In sustinerea cazului, a depus la dosar cazuri asemănătoare atât naţionale, cât şi internaţionale, soluţionate în favoarea clienţilor, în unele cazuri, statul fiind obligat chiar să suporte costurile unei operaţii de schimbare de sex.

La finalul procesului,  instanța a dispus următoarele:

După analizarea tuturor probelor din dosar depuse atât de Vali, cât și de avocata Gianina Poroşnicu, instanța a emis o hotărâre judecătorească prin care părțile citate sunt obligate să o ducă la îndeplinire.

-Dispune încuviințarea schimbării sexului reclamantei din  „feminin” în „masculin, în sensul recunoașterii juridice a identitäții de gen și schimbării sexului din actele de stare civilä ale reclamantei.
-Dispune încuviintarea schimbării prenumelui din unu feminin în unu masculin.
-Dispune încuviințarea schimbärii Codului Numeric Personal (CNP) astfel incàt sä releve identitatea de sex masculin.
-Obligä pârâtele să efectueze în Registrul de Stare Civilă modificările de sex, prenume și CNP, menționate mai sus.
-Obligă pârâții Consiliul Local al mun. Iași- D.L.E.P.-Serviciul de Stare Civilă Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Iași să elibereze un nou certificat de naștere care să certifice sexul masculin și un nou CNP care să reflecte sexul masculin fără a există vreun indiciu care să trădeze vreun indiciu privind schimbarea de sex intervenită.

Hotărârea Judecătoriei Iași este definitivă.

Transgender, transsexual, travestit: care sunt diferenţele?

– Persoanele transgender au o identitate de gen sau expresie a genului care diferă de cea a sexului atribuit la naştere. Sunt persoanele care simt că au alt sex decât cel cu care s-au născut. Disforia de gen este suferinţa pe care o simte o persoană din cauza unei nepotriviri între identitatea de gen şi sexul atribuit la naştere. Disforia de gen este diagnosticul dat de obicei unei persoane al cărei gen atribuit la naştere nu este acelaşi cu cel cu care persoana respectivă se identifică.

– O persoană transsexuală este nefericită în sinea ei pentru că aceasta se naşte cu sentimentul că aparţine celuilat sex. Persoanele transsexuale se caracterizează prin dorinţa coercitivă de modificare a corpului.

– Cel care este travestit nu vrea decât să se îmbrace ca o femeie. Acesta nu se gândeşte să îşi facă schimbare de sex. Modul de gândire a unui travestit este că “sunt un bărbat, dar doresc sa joc rolul de femeie. Ştiu că sunt barbat, dar este excitant să mă îmbrac ca o femeie.”