Managerul interimar al Spitalului CFR Iași, dr. Cristina Mitrofan a făcut plângere penală fostului manager Mihai Glod, dar și membrilor Comisiei de soluționare a contestațiilor. Iată plângerea depusă

Managerul interimar al Spitalului CFR Iași, dr. Cristina Mitrofan a făcut plângere penală fostului manager  Mihai Glod, dar și Membrilor Comisiei de soluționare a contestațiilor. Din comisie fac parte  ȘERBĂNESCU CARMEN – ADRIANA, manager spital CF Galați,  CONSTANTINESCU PAUL – consilier juridic la Direcția Medicală a Ministerului Transporturilor și președinte  ENDRES LAURA- Conferențiar universitar la UMF Oradea.

Dr. Cristina Mitrofan contestă legitimitatea participării dr. Mihai Glod la concurs invocând faptul că medicul are o condamnare penală de care comisia care a organizat concursul
n-ar fi ţinut cont.

Conform reclamatiei,  infracţiunile au fost săvârşite cu ocazia desfăşurării concursului pentru ocuparea funcţiei de manager al Spitalului Clinic Căi Ferate Iaşi, atunci când dr. Mihai Glod ar fi declarat, în mod fals, că îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi validare pentru a participa la concurs, folosind în aceleaşi împrejurări declaraţia ce conţine împrejurări de fapt nereale.

Astfel, fostului manger  MIHAI GLOD i-a fost înregistrată plângere pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, iar membrilor comisiei plângere pentru abuz în serviciu, omisiunea sesizării și fals în declarații.

Jurnalul de IAȘI (www.jurnaluldeiasi.com)  a intrat în posesia plângerii penale și o prezintă mai jos.

PLÂNGERE PENALĂ

împotriva numiților:

 

  1. GLOD MIHAI fost manager al Spitalului Clinic CF Iasi, pentru săvârșirea infracțiunii de:

FALS ÎN DECLARAȚII (autor), prev.și sancț. de art. 297 alin. (1) C.pen.,

  1. Membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor, având în componență pe numiții ȘERBĂNESCU CARMEN – ADRIANA, manager spital CF Galati,  și CONSTANTINESCU PAUL- consilier juridic, Directia Medicala a MTI și președinte pe numita ENDRES LAURA- Conferentiar universitar la UMF Oradea,  pentru săvârșirea infracțiunii de:

ABUZ ÎN SERVICIU (autori), prev. de art. 132 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție,

OMISIUNEA SESIZĂRII (autori), prev.și sancț. de art. 267 C.pen.

FALS ÎN DECLARAȚII (complici), prev.și sancț. de art. 297 alin. (1) C.pen.,

 

Infracțiunile au fost săvârșite cu ocazia desfășurării concursului pentru ocuparea funcției de manager al Spitalului Clinic Căi Ferate Iași, finalizat în data de 14.12.2023, numitul Glod Mihai declarând, în mod fals, că îndeplinește condițiile de admisibilitate și validare pentru a participa la concurs, folosind în aceleași împrejurări declarația ce conține împrejurări de fapt nereale!

EXPUNEREA SITUAȚIEI DE FAPT

În fapt, în luna noiembrie 2023 a fost inițiată desfășurarea concursului pentru ocuparea postului de manager a Spitalului Clinic Căi Ferate Iași.

Participanți la acest concurs au fost doamna Mitrofan Elena Cristina și numitul Glod Mihai.

Pentru a participa la acest concurs, în data de 20.11.2023, numitul Glod Mihai a dat o declarație pe proprie răspundere în care menționează faptul că NU ARE ANTECEDENTE PENALE ȘI NU A SUFERIT NICI O CONDAMNARE PENALĂ.

N.B.: Lipsa antecedentelor penale și inexistența unor cercetări penale în curs sunt condiții legale și firești pe care trebuie să le îndeplinească orice persoană ce accede spre ocuparea unei funcții publice precum este cea de manager a unui spital.

Însă, în cauza cu numărul 14955/245/2021 a Judecătoriei Iași, prin Sentința penală nr. 417/2022 din 17.02.2022, rămasă definitivă prin neapelare, instanța stabilește:

În baza dispoziţiilor art. 336 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod de procedură penală, stabilește pedeapsa de 1 (un) an închisoare în sarcina inculpatului GLOD MIHAI, pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (faptă din data de 07.08.2020). În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (1) şi alin. (4) Cod de procedură penală raportat la art. 83 alin. (1) Cod penal, dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 (un) an închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, care se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza dispoziţiilor art. 85 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Glod Mihai trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza dispoziţiilor art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) – e) Cod penal se comunică Serviciului de Probaţiune Iaşi. În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (3) Cod de procedură penală rap. la art. 83 alin. (4) Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere impuse, consecinţe prevăzute de art. 88 Cod penal privind revocarea amânării aplicării pedepsei”.

Or, numitul Glod Mihai, declară de-o manieră mincinoasă faptul că:

  1. i) Îndeplinește toate condițiile legale pentru a putea participa la concursul pentru funcția de manager al Spitalului Clinic de Căi Ferate Iași– situație de fapt ce este contrazisă în mod inerent prin sentința judecătorească definitivă antamată anterior;
  2. ii) Nu are antecedente penale și nu i s-a aplicat anterior vreo sancțiune penalăpentru săvârșirea vreunei infracțiuni– situație de fapt ce este, de asemenea, contrazisă, numitului Glod Mihai suferind o sancțiune penală ce constăîn amânarea aplicării pedepsei pentru săvârșirea unei infracțiuni de conducere în stare de ebrietate, faptă ce poate fi săvârșită doar cu intenție!

Inițial, Comisia de concurs constituită pentru desfășurarea concursului de ocupare a funcției de manager a Spitalului Cinic Căi Ferate Iași respinge dosarul de participare a numitului Glod Mihai, tocmai din considerentul că acesta nu îndeplinește referitoare la inexistența unor antecedente ori sancțiuni penale.

Astfel, conform art. 1 alin. (1) din Normele privind Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică la spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Transporturilor:

„(1) Ocuparea funcţiei de manager din spitalele publice aflate în reţeaua proprie a Ministerului Transporturilor se face prin concurs, la care pot participa persoane fizice care întrunesc cumulativ condiţiile:

  1. a) sunt absolvenţi de învăţământ universitar de lungă durată cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
  2. b) sunt absolvenţi ai unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, sau sunt absolvenţi ai unui masterat sau doctorat în management sanitar, economic, juridic ori administrativ organizat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, potrivit legii;

  c) pentru spitalele clinice în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală, managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar şi să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii;

  d) au cel puţin 2 ani vechime în posturi prevăzute cu studii universitare de lungă durată, conform legii;

  E) NU SUNT CONDAMNAŢI PENAL SAU ÎN CURS DE URMĂRIRE PENALĂ;

  f) sunt apţi din punct de vedere medical (fizic şi neuropsihic);

  g) nu au vârsta de pensionare, conform legii”.

 

Împotriva acestei decizii a comisiei de concurs,numitul Glod Mihai formulează contestație, contestație ce este soluționată de Comisia de soluționare a contestațiilor, prezidată de numita Endres Laura.

În mod absolut surprinzător, prin Procesul verbal nr. 15990 din 27.11.2023, Comisia de contestații admite contestația formulată de numitul Glod Mihai și de-o manieră nelegală decide validarea dosarului de concurs a acestuia, ajungând astfel la participare contrară legii, la un concurs pentru ocuparea unei funcții deosebit de importante.

După susținerea probelor de concurs, doamna Mitrofan Elena Cristina  prin obținerea unui punctaj 9,11, comparativ cu cel obținut de numitul Glod Mihai,9,14, in aceeași manieră anterior ticluită, numitul Glod Mihai formulează contestație împotriva rezultatelor, iar Comisia de soluționare a contestațiilor, având deja un precedent în favorizarea și încălcarea legii pentru numitul Glod Mihai decide să o admită și să decidă faptul că acesta a obținut un punctaj mai mare cu 4 sutimi decât punctajul doamnei Mitrofan Elena Cristina, adica 9,15.

În această manieră, prin săvârșirea unor infracțiuni concertate, atât de către numitul Glod Mihai (prin fals în declarații și uz de fals) dar și de către Comisia de soluționare a contestațiilor (prin permiterea participării la concurs de către o persoană care nu îndeplinea condițiile legale de participare) se ajunge la un rezultat fraudulos și contrar tuturor principiilor legale, morale și academice, anume atribuirea postului de manager numitului Glod Mihai, persoană ce nici măcar nu avea căderea de a participa la acest concurs!

Din toată această situație, prejudiată nu este doar doamna Mitrofan Elena Cristina, ci întreg sistemul medical și societatea civilă, în condițiile în care prin săvârșirea acestor infracțiuni a fost girată atribuirea, în mod nelegal, a unei funcții importante către o persoană neîndreptățită să acceadăîn această funcție, înfrângând principii inerente oricărei democrații sănătoase precum: legalitate, meritocrație și liberul acces la funcțiile publice!

În ceea ce privește conținutul constitutiv al fiecărei infracțiuni:

  1. Cu privire la infracțiunea de fals în declarații, prev.și sancț. de art. 326 C.pen.

Numitul Glod Mihai declară, sub proprie răspundere și sub rezerva săvârșirii de fals în declarații faptul că acesta îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru participarea la concursul de ocupare a funcției de manager a Spitalului Clinic Căi Ferate Iași și totodată că nu are antecedente penale și nu i s-a aplicat nicio sancțiune penală.

În această manieră, acesta încearcă să ducă în eroare membrii comisiei de concurs, ascunzând cu bună știință faptul că aceasta nu este eligibil, din punct de vedere al criteriilor de legalitate, să participle la un concurs pentru ocuparea unei funcții publice.

Astfel, la data înscrierii la concursul amintit, numitul Glod Mihai se afla în termenul de supraveghere pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapt ce nu îi oferea posibilitatea de a participa la niciun concurs pentru ocuparea unei funcții publice ce presupune inexistența antecedentelor penale ori aplicarea unei sancțiuni penale.

Or, infracțiunea de fals în declarații protejează încrederea publicului (și în special a autorităților publice) în realitatea sau adevărul cuprins în declarațiile formulate de către persoanele fizice sau juridice în vederea producerii unor consecințe juridice.

Mai mult, declarația necorespunzătoare a adevărului este făcută de către acesta cu scopul de a produce consecințe juridice și în vederea accederii unei funcții publice, din poziția căreia trebui să răspundă pentru buna funcționare a unui dintre cele mai mari spitale din județul Iași.

Falsul în declaraţii este incriminat într-o singură variantă, care constă în declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe.

Din conţinutul normei de incriminare rezultă că înscrisul în care se consemnează declaraţia necorespunzătoare adevărului devine în mod firesc un înscris oficial fals (un fals intelectual derivat din declaraţia falsă), iar efectele pe care declaraţia oficială consemnată le produce sunt rezultatul unei alterări de adevăr.

Din acest considerent, falsul în declaraţii este o faptă de o anumită gravitate care justifică introducerea în sfera ilicitului penal, pentru că aduce atingere încrederii pe care trebuie să o inspire înscrisurile oficiale întocmite pe baza declaraţiilor făcute în faţa unui funcţionar public sau a unei unităţi în care acesta îşi desfăşoară activitatea ori a unei persoane care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice.

Este un adevăr că, în formarea şi desfăşurarea relaţiilor sociale, declaraţiile făcute de diferite persoane în faţa autorităţilor publice, instituţiilor publice sau altor persoane de interes public au, din ce în ce mai mult, un rol hotărâtor, ele constituind un temeinic mijloc de probă, motiv pentru care orice declaraţie falsă consemnată oficial afectează puternic încrederea pe care oamenii o acordă acestui mijloc de probă şi provoacă nesiguranţă, nelinişte în sfera relaţiilor sociale!

Prin această infracțiune, așadar, sunt afectate relaţiile sociale care privesc încrederea publică în declaraţiile făcute de către persoanele fizice unui funcţionar public sau unei unităţi în care acesta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unor consecinţe pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea unor consecinţe juridice.

Declaraţia poate fi făcută oral sau scris, simplă sau cu explicaţii, spontană sau la cerere, în limba română sau într-o limbă străină, prin traducător oficial, la sediul autorităţii sau unităţii abilitate sau în afara acesteia, dacă funcţionarul public se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu într-un asemenea loc.

Aptitudinea declaraţiei de a produce consecinţe juridice decurge, în primul rând, din lege.

Legea este cea care stabileşte, de regulă, obligativitatea declaraţiei, condiţiile şi termenele în care trebuie făcută şi îi determină efectele.

Pentru a asigura conformitatea declaraţiei cu adevărul şi deci eficienţa juridică a acesteia, legea obligă uneori pe funcţionarul public chemat să primească declaraţia să atragă atenţia persoanei care o face asupra consecinţelor penale ale unei declaraţii necorespunzătoare adevărului.

Or, numitul Glod Mihai, atât prin prisma ocupării anterioare a funcției de manager, cât și prin parcurgerea condițiilor de participare la concursul pentru ocuparea funcției de manager, cunoștea faptul că această declarație va produce efecte juridice în sensul favorizării participării nelegale a acestuia la acest concurs.

Urmarea imediată produsă de acțiunea antijuridică a numitului Glod Mihai constă în producerea stării de pericol pentru încrederea publică în adevărul pe care trebuie să-l reprezinte o declaraţie dată în condiţiile cerute de lege.

Din economia textului art. 326 C.pen. nu rezultă că o declaraţie falsă trebuie să fie urmată de întocmirea unui document oficial care, prin consecinţă, va fi fals. Se cere doar ca o asemenea declaraţie falsă să fie făcută „în vederea producerii unei consecinţe juridice” şi ca ea să servească „pentru producerea acelei consecinţe”.

Nu în ultimul rând, în doctrina penală s-a exprimat opinia că în ipoteza în care funcţionarul public, cunoscând falsitatea declaraţiei, o consemnează într-un act oficial, va putea răspunde pentru un concurs de infracţiuni: omisiunea sesizării organelor judiciare şi complicitate la fals în declaraţii.

În susţinerea acestei opinii se aduce ca argument faptul că este greu a nega orice relevanţă penală a faptei funcţionarului public de a fi consemnat totuşi declaraţia, atribuindu-i, astfel, valoare probantă, deşi ştia că nu corespunde adevărului, şi de a-l aşeza astfel pe acesta, sub raportul răspunderii penale, pe acelaşi plan cu alt funcţionar public care nu a întreprins personal nimic ilicit, în afara faptului de a fi omis să sesizeze organele de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de care a luat cunoştinţă.

În acest sens, apreciem că membrii comisiei de soluționare a contestațiilor, care au considerat că numitul Glod Mihai poate să participe la concursul pentru ocuparea funcției de manager al Spitalului Clinic de Căi Ferate Iași, deși cunoașteau că acesta nu îndeplinește condițiile legale de participare și a formulat în acest sens o declarație falsă, necorespunzătoare adevărului, săvârșesc, la rândul lor, infracțiunea de fals în declarații, sub forma complicității morale.

  1. Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prev.și sancț. de art. 132din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor au decis, în mod unanim, să permită participarea numitului Glod Mihai la concursul pentru ocuparea funcției de manager, lucru ce nu era posibil din punct de vedere legal având în vedere circumstanțele personale ale numitului Glod Mihai.

Toate acțiunile acestora au fost concertate în scopul de crea o aparență de legalitate a participării acestuia la concursul astfel organizat, cunoscând faptul că acesta a fost sancționat din punct de vedere penal pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate.

Nu în ultimul rând, explicația dată de membrii Comisiei pentru soluționarea contestațiilor este una nu doar nelegală, ci și puerilă, aceștia susținând că:

Membrii comisiei de soluționare a contestațiilor nu au calitatea și căderea de a constata dacă o faptă săvârșită de o persoană este cu intenție”?!

Or, membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor au admis contestația formulate de numitul Glod Mihai pentru că aceștia nu au putut determina dacă infracțiunea pentru care a fost sancționat inculpatul Glod Mihai a fost una săvârșită cu intenție?!

Având în vedere pregătirea juridică și de specialitate pe care trebuie să o aibă membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor, a considera că aceștia nu cunoșteau dacă infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului ori a altor substanțe, pentru care a fost sancționat numitul Glod Mihai, este sau nu o faptă săvârșită cu intenție reprezintă un afront adus atât logicii elementare, cât și capacității intelectuale a oricărui actor angrenat în siajul desfășurării unui concurs de ocupare a unei funcții de manager.

Simpla lecturare a art. 336 C.pen., ce sancționează infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului ori a altor substanțe, conduce la concluzia irefutabilă că această infracțiune poate fi săvârșita doar cu forma de vinovăție a intenției!

Mai mult, așa cum au antamat chiar membrii Comisiei de soluționare a contestației, aceștia nu aveau „calitatea și căderea” de a analiza dacă infracțiunea pentru care a fost sancționat numitul Glod Mihai a fost săvârșită sau nu cu intenție în condițiile în care exista o hotărâre judecătorească definitivă care stabilea cu autoritate de lucru judecat faptul că fapta numitului Glod Mihai constituie infracțiune și că aceasta a fost săvârșită cu intenție!

Or, „căderea” membrilor Comisiei de soluționare a contestațiilor era doar aceea de a constata că numitul Glod Mihai se află într-o situație juridică ce nu îi permite participarea la concursul pentru ocuparea funcției de manager, din pricina unei sancțiuni penale, fără a analiza dacă fapta pentru care i s-a aplicat această sancțiune a fost sau nu săvârșită cu intenție, acest din urmă aspect fiind deja lămurit în mod definitiv de o instanță imparțială și independentă!

Astfel, această motivație puerilă nu a reprezentat decât o motivație pentru încălcarea legii de către membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor, aceștia sfidând nu doar legea ci și capacitățile intelective a persoanelor ce erau influențate de decizia acestora.

Mai mult, membrii Comisiei nu erau nici instanță superioară și nici organ cu competențe jurisdicționale pentru a stabili dacă numitul Glod Mihai a fost sau nu sancționat penal pentru o faptă săvârșită cu intenție.

Totodată, infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului ori a altor substanțe este una dintre cele mai comune infracțiuni existente pe rolul instanțelor de judecată ori a parchetelor, fiind îndeobște cunoscut faptul că această infracțiune este pedepsită doar dacă este săvârșită cu forma de vinovăție a intenției.

A da curs ipotezei că membrii unei Comisii de soluționare a constestațiilor NU cunoșteau că infracțiunea pentru care a fost sancționat numitul Glod Mihai este una ce presupune intenția ar înseamna să admitem că ne aflăm într-o situație de miopie juridică, în condițiile în care această informație este una de nivelul notorietății.

Mai mult, nimeni (nici măcar cel mai nepregătit membru al societății) nu poate invoca necunoașterea legii (nemoconsetur ignorare legem).

A permite membrilor unei Comisii de soluționare a contestațiilor să invoce necunoașterea legii (lipsa calității ori a căderii) pentru neaplicarea unor condiții de legalitate în vederea participării la un concurs pentru o funcție de manager înseamnă a goli de conținut și spirit orice reglementare legală și orice competență decizională.

Dintre toate persoanele, membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor erau primii obligați și primii care „aveau căderea” de a cunoaște că fapta de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului ori a altor substanțe este una săvârșită doar cu intenție iar sancționarea unei persoane pentru săvârșirea acesteia presupune imposibilitatea legală de a participa la vreo procedură de concurs!

III. Cu privire la infracțiunea de omisiunea sesizării, prev.și sancț. de art. 267 C.pen.

Membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor au decis, în mod unanim, să permită participarea numitului Glod Mihai la concursul pentru ocuparea funcției de manager, deși cunoașteau faptul că acesta se afla într-o imposibilitate legală de a participa la acest concurs și a depus o declarație falsă în acest sens, care să-i permită participarea.

În acest sens, aceștia erau obligați să anunțe, de îndată, organele judiciare cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații de către numitul Glod Mihai.

Or, dacă funcţionarul public care consemnează declaraţia sau îi atribuie efecte juridice, cunoscând falsitatea acesteia, nu sesizează organele de urmărire penală, va fi socotit autor al infracţiunii de omisiune a sesizării, prevăzută în art. 267C.pen.

Obiectul juridic special îl constituie, în principal, relaţiile sociale privitoare la prompta înfăptuire a justiţiei prin obligaţia funcţionarului public de a aduce de îndată la cunoştinţa organelor abilitate fapta prevăzută de legea penală despre care a aflat în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşiîndeplineşte sarcinile profesionale.

Este evident că membrii Comisiei de soluționare a contestațiilor cunoașteau faptul că numitul Glod Mihai a depus o declarație falsă în condițiile în care aceștia au inventat un motiv de a nu face aplicarea dispozițiilor legale, invocând faptul că ei nu cunosc dacă o infracțiune ce este pedepsită doar pentru săvârșirea cu intenție a fost sau nu săvârșită cu intenție?!

Obligaţia de sesizare a organelor judiciare trebuie făcută de îndată, adică neîntârziat, întrucât o sesizare tardiv făcută nu înlătură răspunderea penală, ţinându-se cont însăşi de posibilitatea pe care a avut-o acesta de a-şi îndeplini obligaţia prevăzută de textul legal.

Potrivit art. 267 alin. (1) C. pen., sesizarea trebuie făcută organelor de urmărire penală. Aşadar, dacă sesizarea e făcută unui alt organ, nu înseamnă că făptuitorul şi-a îndeplinit obligaţia impusă de lege şi, în acest caz, el va răspunde penal, în conformitate cu prevederile art. 267C. pen.

Din cele relatate rezultă că omisiunea sesizării organelor judiciare este o infracţiune subsecventă în raport cu o faptă penală în legătură cu serviciul, care a fost în prealabil comisă şi în raport cu care făptuitorul (funcţionarul public) avea obligaţia de sesizare.

 

 

* *

Având în vedere toate acestea, solicităm tragerea la răspundere penală atât a numitului Glod Mihai, cât și a membrilor Comisiei de soluționare a contestațiilor, pentru săvârșirea infracțiunilor expuse anterior.

Pregătirea persoanelor implicate, maniera îndrăzneață și urmările imediate produse pledează pentru o periculozitate ridicată a făptuitorilor și o gravitate sporită a faptelor, fiind de neconceput ca într-o societate democratică să existe (încă) practici nelegale pentru asigurarea accesării unor funcții publice de către persoane anterior stabilite.

 

* * *

În susținerea celor arătate anterior solicităm administrarea de către organele de urmărire penală a următoarelor mijloace de probă:

 

1) Înscrisuri care susțin conduita infracțională a celor arătați anterior, pe care le vom depune separat, cu opis.

2) Audierea tuturor persoanelor implicate în desfășurarea evenimentelor expuse anterior.

Persoană vătămată,

Dr. Elena – Cristina MITROFAN

 

Ditamai juristul Ministerului Transporturilor nu vede condamnarea din cazierul candidatului la postul de manager de spital. Care e interesul?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.