UPDATE: Victor Piţurcă a părăsit arestul Poliţiei Capitalei după ce a expirat ordonanţa de reţinere. DNA nu a cerut arestarea şi l-a plasat pe fostul selecţioner sub control judiciar. Acesta a declarat că nu are nicio legătură cu afacerea investigată de procurori.
UPDATE: Direcția Națională Anticorupție a anunțat oficial reținerea lui Victor Pițurcă. Împreună cu el a fost reținut și Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, companie din subordinea Ministerului Economiei.
De ce e reținut Victor Pițurcă la DNA
În aprilie 2020, firma Helios Dentserv și Ministerul Apărării Naționale au semnat un contract în valoare de 13.459.138 lei (aproximativ 2,72 milioane de euro), care presupunea livrarea către MApN a 1.000.000 de măști chirurgicale FFP1, 300.000 de măști FFP2, 100.000 de măști FFP3, 10.000 de viziere și 50.000 de ochelari de protecție.
În mai 2020, după ce s-a încheiat starea de urgență, Helios Dentserv a încheiat un contract de cesiune de creanță cu PAV Green Energy SRL, firma lui Alexandru Pițurcă, fiul fostului selecționer al naționalei de fotbal a României, Victor Pițurcă.
Astfel, firma acestuia avea dreptul de a încasa contravaloare tuturor produselor medicale cumpărate de MApN. Ministerul a plătit către firma lui Pițurcă 11.068.400 de lei, echivalentul a aproximativ 2,23 milioane de euro, un procent de 98% din valoarea totală a contractului. PAV Green Energy a primit și contravaloarea celor 100.000 de măști FFP3, care ulterior au generat probleme.
În septembrie 2020, experții au transmis că măștile FFP3 nu respectă standardele de rezistență împotriva germenilor. Inspecția Muncii informa Ministerul că măștile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.
Câțiva medici au transmis la un moment dat că „măștile erau proaste și miroseau a DTT”. Ditiotreitolul este un compus care poate cauza iritarea gravă a ochilor și a căilor respiratorii, precum și arsuri la nivelul pielii.
După ce MApN a solicitat înlocuirea produselor, Helios Dentserv a aruncat vina în curtea Armatei. În aprilie 2021, MApN a solicitat în instanță ca Helios Dentserv să restituie contravaloarea celor 100.000 de măști, un total de 2.869.000 lei.
Totuși, în decembrie 2021, procesul s-a sfârșit. Cele două părți au ajuns la o înțelegere, cu următoarea concluzie: „În urma raportului efectuat, a rezultat că măștile sunt conforme”. În instanță, MApN a susținut că a solicitat înlocuirea a doar 18.206 dintre măștile FFP3.
Din acest contract, firma lui Alexandru Pițurcă a încasat 11 milioane de lei.
Potrivit g4media, Victor Pițurcă ar fi influențat accesul fiului său la contractul cu Ministerul Apărării Naționale.
(foto Alexandru Piturca)
Direcția Națională Anticorupție a emis un comunicat în care aduce lămuriri cu privire la situațiile suspecților Gabriel Țuțu și Victor Pițurcă, cei care vor fi reținuți pentru 24 de ore. Victor Pițurcă e acuzat de cumpărare de influență, în timp ce Gabriel Țuțu de la compania Romarm e acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:
ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– trafic de influență în formă continuată,
– fals intelectual;
Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență. În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
- Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).
Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.În schimbul acestor „servicii” suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei. - Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane. Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.
