Jurnalul de IASI a relatat în mai multe articole despre blatul făcut de prefectul Bogdan Petru Cojocaru și juriștii din Prefectura judetului Iasi pentru a acoperi ilegalitățile de la Primăria Prisacani, unde un supleant de la PSD nu a depus jurământul în fața Consiliului local, ci doar a colegilor de partid. Ulterior au curs reclamatiile incepand cu Prefectura Iasi, Parchet si MAI.
Și Corpul de control al Ministerului Afacerilor Interne face un desant în aceste zile la Prefectură
Cazul supleantului de la Prisacani-Ghiocel Cătălin Axinte a fost sesizat încă din luna iulie la minister, dar nu s-au luat atunci măsuri împotriva prefectului și a juriștilor incompetenți de la Prefectură, care abia după 4 luni de zile au verificat în amănunt cele reclamate, timp în care au emis mai multe răspunsuri eronate și contradictorii, potrivit cărora legea ar fi fost respectată.
În cele din urmă, la solicitarea MAI, au atacat în instanță un număr de 8 hotărâri de consiliu local, adoptate cu votul supleantului de la PSD.
Nu e coincidență faptul că în aceste zile, mai mulți inspectori ai Corpului de Control al Ministerului Afacerilor Interne s-au prezentat la Prefectura Iași și verifică activitatea prefectului Cojocaru, precum și a Serviciului juridic din Prefectură.
Parchetul Răducăneni a confirmat începerea anchetei penale pentru situația de la Prisacani
Mai mulți consilieri de la opoziție, văzând că altfel nu se poate rezolva situația, au depus o plângere penală împotriva celor pe care îi consideră vinovați:
– Musteață Cristian Ștefan, care îndeplinește funcția Secretar General al comunei Prisacani,
– Moscu Ioan – Viceprimar Prisacani,
– Cojocaru Petru Bogdan, Prefectul Județului Iași,
– Rusu Maricica, Șef-serviciu juridic, în cadrul prefecturii Iași,
– Crăciun Anca, care îndeplinește funcția de Consilier Juridic în cadrul Prefecturii Iași.
După ce IPJ Iași i-a informat pe petenți despre înregistrarea dosarului penal, Parchetul Răducăneni, prin semnătura procurorului-șef, confirmă faptul că ancheta penală este în desfășurare, fiind vorba, în acest moment, despre cercetare „în rem” (cu privire la fapte).
Vom urmări îndeaproape acest caz, ce dovedește încă o dată că politizarea funcției de prefect a fost o eroare, care a permis ajungerea în astfel de funcții a unor oameni cu interese exclusiv partinice, precum Bogdan Petru Cojocaru.
